Nu fac decât să prezint, din DOCUMENTE lor, ce spun, PUBLIC, „hoții hoților” și să descifrez TENDINȚELE „hoției”. Dacă pricepeți LIMBAJUL îmi veți da dreptate.
Eu m-am străduit DOAR să culeg EXEMPLELE.
Transilvania și Munții Apuseni au reprezentat de 2.000 de ani o miză importantă pentru marii prădători ai lumii – IMPERIILE.
Dacă acum 1900 de ani Traian jefuia din Dacia lui Decebal peste 500 de tone de aur și argint, reprezentând cea mai mare pradă de război din istoria Imperiului Roman, după ocuparea Munților Apuseni, în cei 150 ani de exploatare a minelor de aur, romanii au jefuit de câteva ori mai mult. În 1912 Munții Apuseni asigurau aproape 25% din PRODUCȚIA MONDIALĂ de AUR. Waw, uau bre.
Din 1989 s-a JEFUIT însă echivalentul a 1000 de vagoane a 50 tone FIECARE cu AUR.
Din AURUL NOSTRU azi, unii, ne dau lecții de civilizație.
Haideți să vedeți ISTORIA și cum s-a gestionat AURUL și REZERVELE românești deși VOLUMUL informațiilor MANIPULATE este imens. Nici Mafalda nu le mai știe.
Spicuiesc DATELE oficiale din ARHIVELE BNR ca să „lucrez cu materialul clientului.
• moneda noastră, talerul cu leu, a circulat pe teritoriul Ţărilor Române în sec. XVI-XVII, lăsând o bună impresie în mentalul colectiv;
• emigranţii olandezi l-au dus în Lumea Nouă, unde din leeuwendaalder a devenit dhaler şi apoi DOLAR;
• ca orice monedă bună, talerul-leu a fost FALSIFICAT, tezaurizat şi a dispărut din circulaţie, devenind o monedă de ... calcul;
Löwenthalerul sau talerul cu leu (de la leul rampant, reprezentat pe avers) e strămoşul leului;
• tip de taler din argint, emis în zona olandeză a Ţărilor de Jos în secolul al XVI-lea (1575);
Haosul monetar din Ţările Române înainte de 1867
• circulau aprox. 80 de monede, toate STRĂINE, din: # de aur (napoleonul, galbenul austriac, irmilicul, lira otomană, polul imperial rus etc.); # de argint (piastrul, rubla, 1 franc, 5 franci, sorocovăţul etc.); # de aramă (creiţarul, centima etc.); # de nichel (firfirica);
• se verifica încă de atunci LEGEA LUI GRESHAM: „moneda bună este înlocuită PERMANENT de moneda depreciată”;
• valoarea lor era stabilită prin raportarea la leu, care era moneda de CALCUL sau de “SOCOTEALĂ”, precum talantul la vechii greci, adică, parafrazându-l pe Ştefan Dumitrescu, funcţiunea leului era în
întregime ... ficţiune;
• orice tranzacţie şi orice impozit erau calculate în LEI (nu în valută!!!) şi plătite în monedă reală:
preţul de 50 de lei al unui cal putea fi achitat cu monede efective de diferite provenienţe: 5 galbeni (25 lei), 3 iuzluci (15 lei) şi 400 parale (10 lei), dar nu în toate târgurile;
CALCULE ŞI PLĂŢI COTIDIENE
• valoarea cursurilor înregistra diferenţe foarte mari de la o localitate la alta şi de la o zi la alta, aşa cum observa şi N. Şuţu: “Galbenul umblă 32 de lei la Brăila, dar ajunge la Galaţi la 46 de lei!”;
• la plata impozitelor era admis un număr limitat de monede, fiind excluse cele turceşti, dar populaţia avea mai ales monedă turcească, fapt pentru care era obligată să apeleze la zarafi;
REGULAMENTELE ORGANICE (1831-1832)
S-a încercat introducerea unor reglementări de genul:
1. statuarea legală a leului, ca monedă de calcul;
– submultiplii leului: 1 leu = 40 parale
1 para = 3 bani
2. recunoaşterea bimetalismului (etalonul de aur era galbenul olandez sau austriac, iar pentru cel de argint era desemnat moneda austriacă sorocovăţul sau sfanţigul)
1 galben = 14 sorocovăţi = 31 lei şi 20 parale
3. declararea cursurilor unice pentru toate monedele din Ţara Românească şi Moldova, ceea ce echivala cu o încercare de unificare a cursurilor monetare din ambele principate;
I. Heliade Rădulescu: “auzul românului nu sufere a se zice: s-a dat o sută de români (ca o sută de franci) pe un bou” (Spiritul şi materia, 1859);
PROIECTE MONETARE ÎN VREMEA LUI AL. IOAN CUZA (1859-1866)
• între reformele care au pus bazele statului naţional român modern, s-a aflat şi proiectul emiterii monedei naţionale, care aducea în discuţie recunoaşterea dreptului regalian de către Imperiul Otoman;
• 1859 - moneda ROMANATUL, după modelul francului francez
- subdiviziuni: 1 romanat = 10 decime (10 bani) 1 decimă (1 ban) = 10 centime (10 bănişori)
• 1860 - Victor Place, consulul Franţei la Iaşi, a încheiat contractul unui împrumut extern pentru emiterea ROMÂNULUI, din care urmau să fie bătute următoarele piese:
* din aur - 20 ROMÂNI
* din argint – ½, 1, 2 şi 5 ROMÂNI
* din bronz – 1, 2, 5 şi 10 centime de ROMÂNI
• Adrien de Longpérier a realizat schiţele românului;
Dionisie Pop Marţian: - “ar fi nostim la întrebări precum: «Cu cât ai cumpărat măgarul acesta?» să se răspundă: «Cu 20 de români!»; - franc nu înseamnă francez; - “să lăsăm numirea leu pentru unitatea monetară ” (Măsură de lungime, pond şi monedă, în “Analele economice”, 1860);
22 APRILIE/4 MAI 1867 - a fost adoptată Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale, care a transpus într-un act de drept teze ale gândirii economice româneşti, elaborate în cursul mai multor decenii; 1867 - LEUL a devenit moneda naţională a României P. Mavrogheni – ministrul Finanţelor (1866, 1866 – 1867, 1871 – 1876)
• 1 leu era echivalent cu 5 g de argint cu titlul 835‰ şi 0,3226 g aur cu titlul 900 ‰;
• adoptarea sistemului monetar bimetalist a marcat apropierea de sistemele monetare occidentale, mai ales de cel al Franţei, “marea protectoare” a României;
• a fost adoptat sistemul zecimal: 1 leu = 100 bani;
• sistemul monetar românesc urma modelul Uniunii Monetare Latine, răspundea nevoilor economice şi fiscale ale ţării şi reprezenta un pas decisiv către înfiinţarea unei bănci naţionale; Uniunea Monetară Latină
• sistemul monetar al Uniunii avea la bază francul francez, împărţit în 100 de centime;
• aurul şi argintul erau recunoscute deopotrivă ca etalon monetar;
• circulaţia monedelor emise de o ţară a Uniunii Latine era liberă în celelalte state partenere;
• în România, monedele Uniunii Latine aveau drept de liberă circulaţie, iar celelalte monede străine erau admise până la emiterea celor româneşti, cursul lor legal încetând la 6 luni după acest moment; • Uniunea Monetară Latină s-a constituit în 1865, din iniţiativa împăratului Napoleon al III-lea;
• membrii săi erau Franţa, Belgia, Italia, Elveţia, Grecia; Primele emisiuni ale leului 12
• legea din 1867 prevedea emiterea următoarelor monede: * de bronz - 1, 2, 5 şi 10 bani; * de argint - 50 bani, 1 şi 2 lei; * de aur - 5, 10 şi 20 lei;
• 1867 – s-au emis monede de bronz de 1, 2, 5 şi 10 bani, în valoare de 4 milioane lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham;
• 1868 – s-au emis 200 de monede de 20 lei (1 pol), având legenda “Carol I – Domnul Românilor”;
• jumătatea leului de calcul, care însemna 20 de parale (1 leu = 40 parale), a fost numită pol de la polovina (“jumătate” în limba rusă);
• prin translaţie, orice sumă sau monedă de 20 de unităţi a devenit în limba română pol;
• această emisiune a provocat protestele Imperiului Otoman şi ale Austro-Ungariei, pentru că:
a) moneda nu purta semnele Imperiului Otoman, ceea ce echivala cu o declaraţie de independenţă;
b) legenda se referea şi la românii aflaţi în afara statului român;
PRIMELE EMISIUNI ALE LEULUI
• 1869 - s-au emis monede de argint de 50 bani şi de 1 leu; - suma totală a monedelor de argint emise în perioada 1869 – 1877 s-a ridicat la 26.820.000 lei;
• 1870 – s-au emis 5.000 monede de aur de 20 lei, în valoare totală de 100.000 lei, cu legenda “Carol I Domnul României”; s-a încercat, fără succes, ca această monedă să fie denumită “carol” după modelul napoleonului francez;
Aceasta e ISTORIE, citiți datele.
Emisiunile de bancnote ale Băncii Naţionale a României în perioada 1896-1929 este cel de-al doilea volum al seriei Bancnotele României;
• catalogul prezintă pe lângă aspectele pur tehnice legate de emisiunea de bancnote şi împrejurările politice şi economice care au dus la EMITEREA UNOR NOI TIPURI DE BILETE DE BANCĂ;
convenţiile încheiate în anul 1925 între stat şi BNR. Acestea urmăreau lichidarea emisiunii în contul datoriilor contractate de stat la banca centrală şi adoptarea de măsuri pentru acoperirea circulaţiei monetare.
Potrivit acestora, BNR era autorizată să considere acoperire pentru garantarea emisiunii sale următoarele: aur în casă (monede, lingouri), aur depozitat la Banca Angliei, la Reichsbank din Berlin şi la Moscova, inscripţia în Cartea tezaurului englez, rente, trate şi remize aur. Se constituia de către stat un fond destinat LICHIDĂRII datoriei la BNR, avându-se în vedere retragerea pe această cale a bancnotelor emise pentru necesităţile acestuia şi limitarea emisiunii BNR la nivelul atins la 31 decembrie 1924.
Statutul BNR din 1925 impunea existenţa unei REZERVE METALICE de cel puţin 40% din biletele emise, în împrejurări excepţionale existând posibilitatea ca această proporţie să fie scăzută la 33%. Din stocul metalic, 33% putea fi compus din TRATE AUR asupra pieţelor din Franţa, Belgia, Germania, Anglia şi SUA. Era posibil ca acest procent să crească până la ATENȚIE! 50% din STOCUL METALIC, în proporţia amintită putând să intre şi RENTE române a căror plată se efectua în MONEDĂ STRĂINĂ.
Epuizarea rezervelor de mijloace de plată străine a determinat suspendarea de facto a convertibilităţii leului, începând cu 17 mai 1932, prin concentrarea întregului comerţ cu valute la BNR şi stabilirea cursurilor de cumpărare şi de vânzare a acestora de către institutul de emisiune. În acelaşi timp, la 12 august 1933, guvernul a suspendat achitarea datoriei externe. Plăţile au fost reluate după negocieri, care s-au încheiat la jumătatea anului 1934. Creditorii au acceptat suspendarea amortizării datoriei statului până la 31 martie 1937 şi reducerea cuponului anual cu 25%, 35% şi respectiv 42% pentru perioada martie 1934-martie 1937. Restanţele din perioada 1 octombrie 1933-31 martie 1934 se anulau.
Trebuie precizat că situaţia nu era specifică doar României.
Marea Criză Economică a generat în scurt timp suspendarea convertibilităţii multora dintre monedele europene, introducerea unor controale severe asupra comerţului cu devize şi suspendarea plăţilor pentru datoriile externe.
Momentul-cheie poate fi considerat 21 septembrie 1931, când BANCA ANGLIEI RENUNŢA LA ETALONUL AUR DEVIZE. A fost urmată imediat de Suedia, Norvegia, Danemarca, Portugalia. Au trecut la suspendarea convertibilităţii şi la controlul devizelor, în septembrie 1931, Grecia, în octombrie, Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Estonia, Finlanda, Argentina şi Brazilia, în 10 noiembrie, Italia. Statele Unite ale Americii au redus conţinutul în aur al dolarului cu 40% în perioada aprilie 1933-ianuarie 1934. Într-un interval de un an, 42 de state au abandonat etalonul aur devize.
În 1971 DOLARUL SUA MAI BUN CA AURUL.
Ca reacţie la suspendarea convertibilităţii şi la devalorizările masive, băncile centrale începeau după 21 septembrie 1931 să LICHIDEZE REZERVELE DE DEVIZE, sporind concomitent acoperirea angajamentelor în AUR efectiv. Fenomenul poate fi observat şi în cazul BNR.
Restricţiile introduse de alte ţări în realizarea plăţilor şi mişcarea devizelor au impus, după cum am arătat deja, şi în România adoptarea de reglementări asemănătoare.
Au fost încheiate acorduri de CLEARING şi de plăţi cu majoritatea statelor europene, ceea ce a determinat ca mare parte a intrărilor în devize să fie contabilizate în conturile de CLEARING. Acest context ne obligă să aducem câteva precizări de natură metodologică. În privinţa valutelor, am considerat ca parte a rezervei internaţionale a BNR acele devize care se puteau tranzacţiona în mod liber pe piaţa valutară, nefiind incluse în rezervă disponibilităţile în conturile de clearing, precum şi devizele considerate garanţii aferente împrumuturilor contractate. Nivelul datoriei publice externe a României şi necesitatea acoperirii dobânzilor şi ratelor de capital din disponibilul BNR, în virtutea faptului că banca realiza prin lege serviciul gratuit de trezorerie a statului, au impus noi clarificări. Situaţia presupunea alocarea în bilanţurile băncii a unor sume în valute convertibile cu regim de provizion pentru datoria statului.
Acestea au fost considerate ca parte a rezervei internaţionale a băncii.
Treptat, BNR a ajuns să reducă simţitor numărul valutelor liber convertibile.
La 12 martie 1940, în această categorie se mai numărau devizele din blocul lirei sterline, dolarul SUA şi francul elveţian, pentru ca la 1 aprilie 1941 în categoria menţionată să se mai afle DOAR DOLARUL SUA ŞI FRANCUL ELVEŢIAN.
Ulterior, intrarea României în război a impus BNR noi constrângeri în stabilirea lichidităţii rezervelor sale. Astfel, încă de la 10 octombrie 1940 AUTORITĂŢILE AMERICANE BLOCAU FONDURILE ROMÂNEŞTI aflate pe teritoriul american, implicit depozitele în VALUTĂ şi AUR deţinute de BNR la băncile americane. În acest fel importante resurse în aur şi devize, cu precădere dolari SUA, ieşeau de sub controlul autorităţilor de la Bucureşti. Ruptura dintre cele două state a fost definitivată la 12 decembrie 1941, când România declara război SUA, deşi răspunsul american a venit abia la 4 iunie 1942. Intervenţia stării de război a condus şi la încetarea cotării oficiale a dolarului la Bucureşti. În ceea ce priveşte Marea Britanie, relaţiile diplomatice au fost rupte încă din februarie 1941, starea de război intervenind la 6 decembrie 1941. La toate acestea adăugăm câteva precizări referitoare la statutul valutei germane. Potrivit legii monetare din 1939, marca germană nu mai era definită printr-o cantitate de aur, ci prin trate şi cecuri, bonuri de tezaur ale Reichului, titluri şi creanţe provenite din lombard, ceea ce o excludea din rândul valutelor liber convertibile. În plus, între România şi Germania au fost încheiate mai multe acorduri, care stabileau un curs supraevaluat al mărcii faţă de leu.
La un moment dat GUVERNUL ANTONESCU A IMPUS GERMANIEI ACHITAREA ÎN AUR A LIVRĂRILOR ROMÂNEŞTI DE GRÂU ŞI PETROL.
SURSA:
Arhiva Băncii Naţionale a României: – Fond Contabilitatea generală – Fond Contabilitatea externă – Fond Serviciul Studii – Fond Serviciul Secretariat
Ei faceți voi acum aprecierea cu AURUL ROMÂNIEI, JAF, JAF, JAF...
ACUM UN AN BRE ! DIN NOU ATACAȚI ! MEMORAȚI IMAGINEA. CINE MINTE ȘI FURĂ?
Din curiozitate dacă România ar CERE (fie și ca TEST) repatrierea aurului CÂT credeți că ne va COSTA? Dar mai poate fi repatriat?
BNR a crescut, IDIOT, cota de aur plasată în afara ţării, care de atunci s-a păstrat la acelaşi nivel. Raportul arată, OFICIAL, că din 103,7 tone, aurul plasat NUMAI la Banca Angliei, e în cantitate de 60 de tone, și este în permanenţă la dispoziţia BNR (ha ha ha facem un TEST? Să cerem 5 tone, cu orice motiv). De asemenea, se specifică faptul că Banca Angliei este un custode SOLID din punct de vedere financiar şi REPUTAȚIONAL (wauuu... și pe aurul nostru depozitat GRATIS la ei). ATENȚIE! BNR zice, OFICIAL, „plasarea aurului la Banca Angliei nu aduce statului român NICIUN BENEFICIU economic, nici o DOBÂNDĂ”!!! Wauuu...
Suntem și noi ATACAȚI cu numeroase tehnici financiare și România nu are REZERVE financiare de luptă și suntem clar „handicapați”, în lipsa AURULUI, fiind la cheremul decizional al ALTORA. Neoficial, cumulat în celelalte locuri (BCE, FMI, SUA-Fed, BM, Elveția, Germania etc) sunt ÎNCĂ, ceva mai mult de 40 tone aur. Ce ne rămâne? Curul gol.
ÎNCERCAȚI și veți vedea A CUI ESTE FAPTIC ȘI CINE STĂPÂNEȘTE AURUL NOSTRU. De aici incapacitatea decizională vizavi de jaful corporatist.
JAFUL CONTINUĂ acum și cu GAZELE și ... nu numai.
Vin vremuri grele pentru Economia Mondială sau sunt PROGRAMATE să vină?
Soros își reduce expunerea în acțiuni americane cu 37% și investește în AUR, AUR, AUR.
AURUL a urcat cu 16% în primele trei luni ale anului, cel mai puternic avans din 1986. Nu degeaba STATELE își securizează TEZAURUL, mai puțin sclavii noștri lideri.
Aude cineva?
Cam târziu vă treziți. UNII, doar UNII, din INCONȘTIENȚI.
CITIȚI BRE, E GRATIS, NU AURUL...
AURUL TREBUIE SĂ STEA ACASĂ https://icepaliga.blogspot.com/2017/03/aurul-trebuie-sa-stea-acasa-si-nu-la.html și mai ales BĂTĂLIA LUMII PENTRU AUR CA VALUTĂ FORTE https://icepaliga.blogspot.com/2015/09/batalia-pentru-aur-ca-valuta-forte.html și am TRAS ALARMA și mai de mult. Exemplu 2014 http://icepaliga.blogspot.com/2014/06/oameni-buni-treziti-va-nu-vindeti.html sau 2012 https://icepaliga.blogspot.com/2012/02/semantica-politicilor-si-ascunderea.html Mai vreți? Mai am. CITIȚI SINTEZELE.
https://icepaliga.blogspot.com/2019/07/viitorul-sosit-viitorul-e-o-vaca-feriti.html
Lt. Col. retragere,
Inginer, licențiat în științe militare
Economist, licențiat în management marketing la REI, ASE București
