vineri, 4 septembrie 2015

ALTE FAȚETE ALE CRIZEI DAR ȘI ALE EXODULUI DIRIJAT VIZIBIL DE UE.


Să corelăm evenimentele. Sesiunea G20 Workshop Silver – „Economia și ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ" a avut loc la Roma, în vara asta la 24 iunie, 2015. Cam repede a apărut EXODUL.
Participanții la workshop G20 și-au exprimat opiniile lor și au făcut un schimb de soluții cu privire la PROBLEMA DE ÎMBĂTRÂNIRE a forței de muncă, care sa dovedit a fi una dintre CELE MAI IMPORTANTE ȘI RĂSPÂNDITE PROBLEME GLOBALE.
Legați de această problemă EXODUL declanșat intenționat de UE și măsurile de asimilare pentru viitorul forței de muncă ieftine din UE devine vizibil un proces dorit și provocat.
G20, reprezentând două treimi din populația mondială, este văzut ca cea mai potrivită platforma pentru a discuta această problemă UMANĂ la nivel mondial.
ATENȚIE !!! Astăzi pe 4-septembrie-2015 a început și Reuniunea Miniștrilor de Finanțe din G20 pe fondul turbulențelor de pe piața bursieră chineză și globală dar și pentru tendințele de încetinire a creșterii, inclusiv pentru costurile și SOLUȚIA cu EXODUL declanșat prea repede față de sesiunea ONU.
Impactul global de încetinire a creșterii din China este CATASTROFAL la nivel global. O încetinire cu 2 % a ritmului de creștere al Chinei ar trimite în FALIMENT multe din statele lumii, inclusiv SUA.
Corelați asta și cu MIGRAȚIA ca necesitate de forță de muncă IEFTINĂ și ușor de trimis în șomaj față de forța de muncă locală.
Sute de miliarde de dolari au fost deja șterse/pierdute pe piețele bursiere din întreaga lume prin încetinirea creșterii din China și ȘOCUL BURSIER creat doar în ultimul trimestru.
Am scris despre virusul bursier „CRUCEA MORȚII” care a declanșat deja o întreagă EPIDEMIE GLOBALĂ.
China avea cea mai rapidă creștere economică din lume, cu rate de creștere medie de 10 % în ultimii 30 de ani, potrivit cu datele de la Fondul Monetar Internațional (FMI) care susținea creșterea economică globală. Cam pe la sfârșitul anului 2013, economia Chinei a fost a doua ca mărime din lume după produsul intern brut (PIB) și paritatea puterii de cumpărare (PPP), după Statele Unite ale Americii, situație determinată în mare măsură de fabricarea și exportul acestei economii. În 2014 China a trecut pe locul unu după acești indicatori dar s-au dovedit nesustenabili.
Investitorii globali sunt îngrijorați în mod REAL de încetinirea creșterii din economia chineză care induce pierderi imense în lanț.
Recent corespondenți BBC au încercat să explică impactul global al încetinirii creșterii economice a Chinei în emisiuni mondializate.
În timp ce Statele Unite încă pare că nu este îngrijorată, zona euro este direct și acut afectată de situația Chinei, și de celelalte țări din regiunea Asia-Pacific, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud și Australia, care se pregătesc pentru a face față unor efecte probabile severe. EXODUL nu mai este astfel întâmplător.
Pentru multe țări și din Africa, exporturile către China sunt critice pentru o creștere susținută. E bine de a vedea impactul și asupra țărilor BRICS.
Mai mult de 30 % din exporturile Australia sunt către China. Aceste exporturi includ minereu de fier, cărbune, brichete de cărbune, cupru, nichel, cereale, carne, lână, piei și produse din piele; acestea TOATE ar putea suferi ca urmare a încetinirii economice chineze.
Încă de sfârșitul lunii aprilie a acestui an, 2015, Australia a intrat în tratate comerciale noi cu Japonia și Coreea de Sud într-un efort COMUN de a depăși impactul încetinirii economiei Chinei.
Japonia exportă echipamente în primul rând electronice, utilaje, pompe, echipamente electronice medicale, automobile, produse chimice, materiale plastice, cupru, oțel și produse feroase în China. Acestea se ridică la 8 % din importurile Chinei și 20 % din totalul exporturilor Japoniei.
Dependența Coreii de Sud de China se ridică la aproximativ 29 % din comerțul său pe export. Exporturile cuprind bunuri și componente electronice, echipamente medicale și chirurgicale, echipamente de mecanică, motoare, produse chimice, uleiuri, piese auto și produse auto, produse din cupru și otel.
Cele mai grave suferințe le are statele din Asia de Sud
Țări precum Mauritania, Turkmenistan, Sierra Leone, Gambia, Mongolia, Mali, Insulele Solomon, depind de China care cumpără (importă) mai mult de 50% din exporturile lor. Economiile lor sunt mult mai vulnerabile la problemele de creștere economică din China decât majoritatea celorlalte state din zonă.
În Africa: Ghana, Uganda și Rwanda beneficiază de prețuri ferme la cafea și cacao. Perspectivele însă pentru minereuri de fier și cupru nu sunt la fel de încurajatoare fiindcă producția industrială nu mai este în creștere, la rata anterioară chinezească de 10%. Prețurile materiilor prime pentru produse cum ar fi cupru și minereu de fier sunt deja sub presiune, în timp ce prețurile de cafea și cacao nu vor fi afectate, deoarece cererea chineză continuă să crească puternic pentru aceste produse.
Brazilia exportă minereu de fier, cupru, zgură, pastă de lemn, zahăr, Piei, grăsimi animale, carne. Materialele industriale-de intrare, cum ar fi minereurile de fier și de cupru sunt susceptibile să se confrunte cu o recesiune. Exporturile către China constituie 19% din totalul acesteia.
Pentru Thailanda, exporturile constau în mașini, electronice, fructe, nuci, legume, lemn, cauciuc. Chiar dacă acestea reprezintă doar 2 % din importurile din China, acestea sunt critice pentru economia Thailandei.
În mod similar, Indonezia exportă în principal ulei, minerale, cauciuc, lemn, celuloză, grăsimi animale și echipamente electronice, și pot fi afectate moderat de criza.
Exporturile Malaeziei în China reprezintă 15 % din economia de export. Acestea constau în principal din ulei, circuite electronice integrate și ulei de palmier. Exporturile din Singapore reprezintă 1,5 % din importurile din China, iar țara are un portofoliu diversificat, probabil ne fiind afectat.
SUA, Canada, Marea Britanie și Franța exportă aeronave, echipament spațial, utilaje, echipamente și vehicule, electronice în China.
Exporturile americane către China constituie un volum de 9 % din comerțul de export și 8 % din totalul importurilor din China.
Exporturile germane reprezintă 6,5 % din totalul exporturilor germane și 4,8 % din total importurilor din China. Ele cuprind motoare, mașini, piese mecanice, pompe, automobile, echipamente electronice si medicale, farmaceutice, nave spațiale, cupru, produse feroase și din oțel, produse chimice. Împreună cu Germania, Elveția, de asemenea, este un exportator european important de mașini și echipamente pentru China. Exporturile sale constituie 3 % din importurile din China. Germania și Elveția vor fi afectate moderat de încetinirea din China.
Exporturile din Marea Britanie în China includ vehicule spațiale, precum și echipamente mecanice, electronice și medicale.
Importurile din China din Rusia și Arabia Saudită cuprind în principal ulei, iar acestea nu vor fi afectate de încetinire.
În timp ce Marea Britanie și unele națiuni din Europa de Vest sunt optimiști cu privire la propriile lor recuperări economice, zona euro și restul lumii nu au fost încă pregătite în a împărtăși argumentat optimismul lor. Încetinirea inevitabilă a Chinei este un factor negativ pentru majoritatea țărilor din lume, și doar un ritm mai rapid de recuperare a șocului de Europa și SUA va juca un rol stabilizator.
Și România a resimțit deja efectul crizei la exportul de brânză dar și de carne promis generos de China premierului Ponta.
Apar iată așadar ALTE FAȚETE ale crizei dar și ale EXODULUI dirijat vizibil de UE.
Rusia a preluat președinția Consiliului de Securitate pentru luna septembrie 2015 și una din problemele cheie de rezolvat pe agenda sa este și EXODUL.

Trimiteți un comentariu