vineri, 26 decembrie 2014

A FI SAU A NU FI ...

ȘTIM DOAR CEEA CE SUNTEM DAR NU ȘTIM CEEA CE PUTEM FI !
A fi sau a nu fi ... Mulțumesc Shakespeare. Aceasta-i și astăzi întrebarea.  
Oooo, TRISTĂ DANEMARCĂ-A MIORIŢEI! CE MULTE ÎNCĂ-S PUTREDE ÎN TINE spunea cu mult umor dar excelent și regretatul nostru George Pruteanu.
Să FII sau să nu FII? La conjunctiv sunt amândouă, n-am nicio-ndoială!
Să FII - se scrie, clar, cu doi de i ! La NEGATIV, se scrie însă … DOAR CU UNUL ! 
Păcat că nebunilor nu li se îngăduie să spună cu înțelepciune ce au de spus despre nebuniile înțelepților.
Și iată cum legislativul ne îndeamnă cu sârg „fiți blânzi” zicând mai doct decât Pruteanu: „Mai bine să stau cu un prost în plen care mă distrează decât cu un deştept care mă plictiseşte. Nu-i mai bine să văd cu el un filmuleț porno?”
Ai curaj române! Șterge-ți ochii! Adesea căderea e un mijloc de a te ridica mai sus dacă prostul acesta nu-i și fudul și nu ne jupoaie și pielea.
Ce este omul, când în folosința timpului său, sunt numai somnul și mâncarea? O vită și ... nimic mai mult!
Și asta se dorește când nu știi … să prinzi pește mai ales când guvernul ți-a taxat și undița să nu poți să prinzi rechinii ce ne-au distrus viața.
SPUNEŢI-MI CE-I DREPTATEA?
„Exprimă-te, da-n vorbe condensate fin'că scurtimea-i sufletul gândirii” îmi face semn Pruteanu de sus din Parlamentul sufletelor mari, a celor drepți și verticali.
Încerc, mă străduiesc și iată ce găsesc în CARTEA DE AUR a colosalilor, uriașilor, giganticilor noștri poeți.
… Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin BUNURI CE FURARĂ, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.
Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.
Mă doare profund și neostoit sufletul de atâta condensare în câteva cuvinte a marilor perene adevăruri și nu știu cât de bine și plăcute vă sună și vouă la ureche aceste versuri în veci nemuritoare…

JUSTIȚIA? - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri voi viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu siguramță NU mărite … Eminescu.
Cel ce în astă lume a adus numai durerea,
Prin cele TREI PUTERI dictându-ne ei vrerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.
MINCIUNI ŞI FRAZE-I TOTUL ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân'.
De ce să fiţi voi sclavii jivinelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.
Ei apăraţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.
Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine...
EI TOT ŞI VOI NIMICA; EI CERUL, VOI DURERI!
De lege NOASTRĂ n-au nevoie - virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi … sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei NEVOI.

Muriți voi în spitale, Nuuu? În șanț sau în bordeie
E locul vostru de durere, când ei se huzuresc
La clinici din Austria sau în petreceri pe la greci.
Suntem sau nu noi boi dar treji de beți,
Când lumea-i împărțită chiar de noi
Unii drept ÎMPĂRAȚI și alții … PROLETARI?

Dar de privim cu atenție a lumii pleavă ce s-a ajuns, în plen să vadă filme porno și să ne spună nouă ce-i drept în legea ce-i suie tot mai sus în jilțul lor de javre, prin vot furat cu sârg de hoarda lor de lepre, ATUNCI nu pot să spun decât că suntem pe drept ceea ce suntem. Niște fraieri PROLETARI la ruleta lor de ÎMPĂRAȚI.
Și-atunci de aia …

Pe malurile Senei, în faeton de gală,
CEZARUL trece palid, în gânduri adâncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea în granit
A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală;
POPORUL LOC ÎI FACE TĂCUT ŞI UMILIT.
…de unde vine şi unde merge floarea
Dorinţelor obscure sădite în noian?
Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea,
În inima oricărui i-ascuns şi trăitor,
Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire
În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.
Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă,
Se pietrifică unul în SCLAV, altu-MPĂRAT.
În veci aceleaşi doruri MASCATE cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi OM -
În multe forme-apare A VIEŢII CRUDĂ TAINĂ,
Pe toţi EA ÎI ÎNŞALĂ, la nime se distaină,
DORINŢI NEMĂRGINITE PLANTÂND ÎNTR-UN ATOM.
DE CE TU … ÎMPĂRAT ȘI EU … DOAR PROLETAR?
Trimiteți un comentariu